Hepatita virala B - tratament naturist

Hepatita virala tip B denumita si "hepatita serica", "hepatita de seringa", "hepatita cu incubatie lunga" sau "hepatita cu AgHBs" (antigen Australia), este produsa de virusul hepatitei B (VHB) si variaza de la forme inaparente, nerecunoscute, la forme fatale, fulminante. Multe cazuri sunt asimptomatice si categorisite drept gripa. Infectia cu virusul hepatitei B este foarte frecventa si constituie o problema majora de sanatate publica. Aproximativ 20 - 40% din populatia adulta a trecut prin infectie, de cele mai multe ori prin forma ei subclinica, care este de circa 10 ori mai frecventa decat boala manifesta. Se apeciaza ca anual, exista un numar impresionant de cazuri letale datorita cirozelor hepatice si carcinoamelor hepatice primare cu AgHBs pozitiv.

Infectia cu virusul hepatitei B - Rezervorul natural al infectiei cu virusul hepatitei B (VHB) este bolnavul cu hepatita acuta B, hepatita cronica B si purtatorul asimptomatic de virus B. Transmiterea VHB este foarte asemanatoare cu a virusului SIDA, dar virusul hepatitei B este mult mai contagios decat virusul HIV, datorita rezistentei sale la factorii din mediul extern si din organism. Infectia este transmisa de la individul infectat prin intermediul sangelui sau a altor secretii biologice ale acestuia (saliva, sperma, sange menstrual), prin contact cu mici leziuni cutanate sau mucoase care pot constitui poarta de intrare a virusului. Infectia cu virus B poate avea loc prin transfuzii de sange, prin materiale contaminate din chirurgie, acupunctura, stomatologie, explorari invazive, tatuaje, piercing, prin contact heterosexual sau homosexual.

Infectarea copiilor are loc fie de la mama in primele luni de viata, fie intre copii din colectivitati in primii ani din viata. Exista o serie de categorii de persoane care sunt mai expuse riscului de infectare cu VHB: politranfuzatii, hemodializatii, persoanele supuse terapiei cu citostatice (pacientii oncologici, recipientii de transplant), toxicomanii, homosexualii, personalul medical, personalul militar (politie, pompieri). Hepatitele virale B pot sa dispara spontan in 90% din cazuri (vindecare prin autolimitarea infectiei), 1% din cazuri produc hepatite fulminante, iar 10% evoluaza spre hepatita acuta B, hepatita cronica B, ciroza si cancer hepatic .

Diagnostic pozitiv - Laboratoarele dispun astazi de o mare variatate de metode serologice pentru diagnosticul specific al hepatitei B, acute si cronice, ca si pentru depistarea starii de purtator (detectarea AgHBs, anti-HBs, AgHBc, antiHBc, AgHBe, anti-HBe). Sistemul HBs (antigen - anticorp) este cel mai usor, util si frecvent explorat: AgHBs (antigen Australia) este usor depistabil concentratia sa in ser fiind de cele mai multe ori foarte mare. El este markerul obisnuit de infectie acuta sau cronica cu VHB. Prezenta sa la sanatosi are de obicei semnificatia de purtator cronic sanatos. Persistenta AgHBs dupa o hepatita acuta pe o durata mai mare de 13 saptamani indica posibilitati mari de cronicizare.

Anti-HBs apar la circa 80% din convalescenti si au semnificatia de lipsa de contagiozitate si de o relativa imunitate fata de o noua infectie cu VHB. Intr-o hepatita acuta prezenta AgHBs sprijina diagnosticul prezumtiv de hepatita virala tip B. Prezumtia este intarita de negativarea sa in convalescenta, dar diagnosticul este confirmat cert doar de prezenta AgHBe si anti-HBc. In practica, metodele serologice care deceleaza antigenele si anticorpii asociati cu hepatita de tip B, sunt folosite in urmatoarele scopuri: stabilirea diagnosticului de hepatita tip B; studiul epidemiologiei hepatitei B; evaluarea eficientei imunizarilor pasive si active pentru prevenire hepatitei B; identificarea sangelui si plasmei provenite de la purtatorii din randul donatorilor de sange.

Hepatita acuta cu virus B
Perioada de incubatie a virusului hepatitei B este de 40 - 200 de zile (in medie de 60 de zile). Debutul este precedat de simptome insidioase, simptome de tip gripal: febra, dureri de cap, ameteli, cefalee, insomnie, irascibilitate, eruptii cutanate de tip urticarian, dureri musculare, dureri articulare, stare de slabiciune si oboseala, greturi, varsaturi, lipsa poftei de mancare, disconfort abdominal, ficat sensibil la palpare. Perioada de stare incepe deseori prin icterul tegumentelor si mucoaselor, tulburari digestive, marirea in volum a ficatului si a splinei, materii fecale decolorate (galbui, apoi cenusii sau total albe), urina inchisa la culoare (portocalie-inchisa pana la nuanta de "bere neagra" sau "acajou" ), irascibilitate, apatie, depresie, hemoragii (epistaxis, metroragii, hemoragii diverse), cresterea progresiva a valorilor transaminazelor serice.

Treptat, dupa 20 - 40 de zile are loc ameliorarea simptomelor, icterul dispare, materiile fecale se recoloreaza, nivelele transaminazelor scad lent. Bolnavul intra in perioada de convalescenta, cu stare generala mai buna, pofta de mancare normala, mai persista insa adesea oboseala si ficatul marit. Perioada de convalescenta este indelungata, apreciata la un an sau mai mult. In infectia cu virusul hepatitei B modificarile histopatologice din tesutul hepatic sunt predominant de tip necrozant si inflamator, in paralel cu fenomene de regenerare hepatocitara. In hepatita virala acuta tipica, necroza survine la 15 - 20% din celule, in paralel cu un raspuns imunitar precoce si eficient, cand insa raspunsul imunitar este slab apare posibilitatea cronicizarii hepatitei.

Hepatita cronica cu virus B
De cele mai multe ori, hepatita acuta se vindeca complet, uneori insa se transforma in hepatita cronica, proces care poate dura multa vreme, ani si ani de zile. Intr-o proportie apreciata in jur de 10% din cazurile de infectie acuta, raspunsul imunitar al organismului fata de virusul hepatitei B este deficitar. O asemenea situatie se caracterizeaza prin mentinerea indelungata a prezentei fie a tuturor markerilor virali din perioada acuta, fie numai a AgHBs. Procesul de cronicizare are loc relativ rar, prin trecerea bolnavului in urmatoarele etape: hepatita acuta - in hepatita acuta nerezolvata - hepatita cronica persistenta sau hepatita cronica agresiva - ciroza - si uneori carcinom hepatocelular.

Hepatita cronica persistenta (HCP )
Mai este denumita si hepatita comuna, fiind foarte frecventa si constituind peste 70% din totalul de hepatite cronice, intalnita mai ales la adulti si varstnici, mai des la barbati , hepatita care are o evolutie lenta si persistenta. Debutul poate fi in legatura cu o hepatita acuta B care a trecut fara urmari aparente si de la care au trecut cativa ani fara simptome evidente, pana la aparitia primelor semne de hepatita cronica. Simptome: astenie fizica si astenie psihica, scaderea capacitatii de efort fizic si intelectual, transpiratii, crize tahicardice, jena in hipocondrul drept, stari subicterice conjunctivale intermitente, ficat moderat marit si sensibil la palpare, splina marita, tulburari digestive: greata, balonari posprandiale, flatulenta, intolerante alimentare in special pentru grasimi, uneori scaune moi si decolorate. La un examen mai atent se gasesc usoare modificari hepatice care conduc spre explorarile hepatice de laborator. In hepatita cronica persistenta antigenul AgHbs este prezent la 25 - 35% din cazuri.

Hepatita cronica activa (HCA )
Denumita si agresiva, evolutiva sau progresiva, reprezinta circa 20 - 25% din totalul hepatitelor cronice si poate fi intalnita la orice varsta, dar mai frecvent la adolescenti, adulti tineri si deseori la femei. Debutul poate fi in legatura cu o hepatita acuta B, deseori severa, a carei convalescenta trenanta sau recidivanta a dus la faza conica de boala. Simptome: astenie, jena dureroasa in hipocondrul drept de intensitate mare, subicter conjunctival, epistaxis repetat, sangerari gingivale, hepatomegalie (ficat marit), deseori cu suprafata neregulata nodulara sesizata la palpare, slenomegalie (splina marita), tulburari digestive: inapetenta, greturi, balonari sau jena epigastrica dupa mese, mai rar varsaturi bilioase sau alimentare, scaune diareice alternate cu stari de constipatie dureroasa, abdomen dureros la palpare in epigastru si hipocondrul drept, intolerante alimentare in specal pentru cruditati, prajeli, sosuri, mancaruri grase. Stare generala alterata, astenie fizica, indispozitie si depresie psihica. Stari subfebrile tranzitorii, dureri articulare, eruptii cutanate. Evolutia este frecvent progresiva spre forme agravate de boala sau spre ciroza. In hepatita cronica activa AgHBs este prezent la peste 20% din bolnavi.

Purtatori cronici de AgHBs - Un procent mic dintre bolnavii cu hepatite de tip B subclinice sau anicterice raman purtatori cronici aparent sanatosi de AgHBs. Cei mai multi dintre ei au testele de laborator si examenul histologic hepatic normale. Incidenta purtatorilor in populatia generala din zona noastra geografica este de aproximativ 5%. Ei sunt mai numerosi printre imunodeprimati prin boli de fond si/sau terapeutic, printre cei supusi la hemodialize sau transfuzii multiple (hemofilici). Riscul de a deveni purtator dupa o hepatita acuta este pentru adult de 5%, iar pentru copii pana la 50%. Este dovedita infectiozitatea sangelui purtatorilor de AgHBs.

Tratament naturist in hepatita virala B - In tratamentul hepatitei virale B un rol foarte important il ocupa repausul la pat si un regim alimentar adecvat. In tot cursul bolii repausul la pat este obligatoriu. In perioada de convalescenta dupa ce icterul a disparut se recomanda bolnavului evitarea eforturilor fizice si intelectuale pentru aproximativ doua luni. Regimul alimentar este obligatoriu si esential in tratamentul bolii. In prima perioada a bolii, cand pofta de mancare este foarte scazuta si bolnavul are greturi si varsaturi, acesta va consuma mai ales alimente lichide (limonada, zeama de compot, lapte, iaurt). Imediat ce apare pofta de mancare, chiar in perioada icterica, se adauga fainoase, paine prajita, dulciuri, compot, branza de vaci, fructe, zarzavaturi. Sunt interzise atat in timpul bolii, cat si cel putin 6 luni (chiar 1 an) dupa iesirea din spital: sosuri, rantasuri, grasimi animale, carne grasa, alimente prajite in ulei, untura, condimente, mezeluri, afumaturi, conserve si bauturi alcoolice sub orice forma.

Pentru a evita o hepatita cronica, bolnavul dupa hepatita virala B nu trebuie sa uite ca boala lui nu s-a terminat odata cu intrarea in convalescenta si sa se grabeasca, renuntand la regulile de conduita si prescriptie medicala. Fostul bolnav va evita orice surmenaj, stres,emotii, suparari, calatorii obositoare, va dormi suficient (cel putin 8 ore pe noapte). Pe langa aceste reguli de viata el va respecta si un regim alimentar care cuprinde lactate (fara smantana), fainoase, pireuri si budinci de zarzavat si legume, morcovi, sfecla rosie, fructe coapte, compoturi, ulei de masline presat la rece, carne slaba (fiarta sau gratar), sosuri dietetice (sosuri de rosii sau alte legume). Acest regim este valabil atat pentru hepatita cronica, cat si pentru convalescentul dupa hepatita acuta virala.

Produse naturiste CaliVita eficiente in hepatita B

Liver Aid - Are indicatii ca tratament naturist complex in afectiuni hepatice acute si cronice: hepatita acuta, hepatita cronica, hepatita virala, convalescenta si sechele de hepatita virala, hepatita alcoolica, ciroza hepatica, ciroza alcoolica, insuficienta hepatica, cancer hepatic, steatoza hepatica (ficat gras), dischinezie biliara, litiaza biliara colesterolica, tulburare metabolica hepatica prin consum de alcool, abuz de medicamente sau intoxicatii cu metale grele. Liver Aid amelioreaza functionarea ficatului, mareste pofta de mancare, scade greata si balonarile.
Ocean 21 - Prin continutul sau deosebit ( Aloe vera, 8 alge marine, Pau D`Arco, merisor, suc de sfecla si suc de morcov) are virtuti terapeutice extraordinare atat in hepatita acuta si hepatita cronica, cat si in ciroza hepatica.
Para Protex - Prin compozitia sa complexa intervine in buna functionare a aparatului digestiv, are efect antiseptic cu puteri extraordinare (actiune antivirala, antimicrobiana, antimicotica si antiparazitara), fiind produs naturist extrem de util in hepatitele virale.
Evening Primrose (luminita de seara) - Contine vitamina E, potasiu, magneziu, acizi grasi esentiali (acidul alfa-linoleic si acidul gamma-linoleic) absolut necesari bunei functionari a organismului in general si a ficatului in special. Componentele sale combat inflamarea ficatului, reduc nivelul grasimilor din sange, normalizeaza coagularea sangelui si au efecte deosebite in profilaxia si tratamentul multor afectiuni, ca de exemplu: hipercolesterolemie, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, hepatita, ciroza hepatica, alcoolism etc.
Arginine Plus - Detoxifierea organismului este efectuata de catre ficat, daca insa acesta este afectat, toxinele se vor acumula in organism. Arginina reduce nivelul amoniacului din organism prin transformarea hepatica in uree, mai putin toxica si eliminata prin urina, astfel combate hiperamonemia din hepatite. Arginina folosita ca tratament naturist este un exceptional protector si regenerator hepatic si participa cu rezultate exceptionale in boli de ficat: hepatita virala, hepatita cronica, hepatita alcoolica, steatoza hepatica (ficat gras), ciroza hepatica, cancer hepatic.

Produse naturiste CaliVita eficiente in tratamentul hepatitei B:

LIVER AID - 3x1 capsule/zi.

OCEAN 21 - 30 ml de 3 ori/zi.

PARA PROTEX - 3x1 tablete/zi.

EVENING PRIMROSE (luminita de seara) - 3x1 capsule/zi.

ARGININE PLUS - 3x1 tablete/zi.